Revin cu această prelegere despre trecutul glorios şi despre viitorul incert pentru ca am ramas dator cu o continuare. Până prinde viaţă partea a II-a, haideţi să ne amintim care era ideea.
De ce se intorc oamenii mereu spre trecut ?
Adesea, amintirile despre trecut sunt plăcute şi ni le amintim doar pe cele care ne-au creat bucurii şi satisfacţii. Astfel că întoarcerea la trecut ne crează o stare de bine, de melancolie.
Vom asculta întotdeauna cu placere melodia noastra preferată, ne vom amintii cu duioşie de prietenii din copilarie, de colegii de şcoala, de prima îmbratişare, de primul sărut, de iubire şi toate celelalte clipe care le-am pastrat în inimă şi în suflet.
E adevărat, nu trebuie să ne uitam trecutul dar nici nu trebuie să ne facem un titlu de glorie din el, nu trebuie să ne întoarcem mereu şi mereu spre trecut.
Trebuie să avem puterea şi curajul de a privi spre viitor, să acceptam schimbarea, să ne adaptam, să ne integrăm si sa mergem mai departe.
Viitorul ne asteaptă, asteaptă sa fie descoperit iar noi se pare că stăm cu mâinile încrucişate, contemplând, privind şi sperând că ne va descoperii el pe noi.
E ciudat să spui, că cineva, undeva, asteaptă ca noi sa mergem mai departe, să descoperim alte orizonturi şi perspective. Viziunea şi imaginaţia unora pare nebunie dar trebuie sa fim pregătiţi şi să acceptăm că viata şi universul nu se rezumă doar la ceea ce vedem sau percepem.
Şi totuşi nu e totul pierdut, deşi avem impresia că lumea de lânga noi nu face nimic şi preferă mereu să se întoarcă spre trecut în loc sa pornească cu însufleţire spre viitor, semeni de-ai noştrii cu alte idealuri şi principii morele deja fac asta. Au trecut peste micile griji cotidiene pentru a se dedica explorării, ştiiinţei şi îşi doresc să descopere ceva nou sau să dea un sens existenţei noastre.
Iar noi, umili şi insignifianţi preferăm întoarcerea spre trecut, amintirea trecutului. Desigur, trecutul e cert, ne aduce o oază de linişte şi nu ne mai poate surprinde cu nimic. Prezentul ne împovarează, ne domină şi ne ţine sufletul viu. Grija zilei de mâine ne-a intrat în reflexe şi o purtăm pretutindeni. Celelalte griji, bucurii, plăceri şi aspiraţii sunt doar nişte frânturi din cotidian.
Viitorul e incert ne sperie şi ne fascineazâ deopotrivă.
Viitorul e legat de incertitudini şi neprevăzut. Noi evoluăm, ştiinta merge mai departe, ne dorim mult de la viaţă şi mă întreb, dacă pe măsură ce descoperim alte şi alte perspective vom fi mai buni sau mai răi, încântaţi sau dezamăgiţi sau dacă vom descoperii vreodată adevărul absolut.
Suntem supăraţi, trişti şi avem tendiinţa de a ne plânge soarta. Viaţa e grea dar nu rozolvăm nimic stând şi jelind,. Avem nevoie de încredere, optimism şi putere de a merge mai departe.
Viitorul e fascinant, haideţi să-l descoperim împreună !
Oferiţi un zâmbet prezentului vostru.
(Va urma….)
Florin Velciov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu